Jertfa de animal
La baza fiecărei jertfe stătea ideea ospătării.
Cum zeii şi morţii se mulţumeau, totuşi, numai cu "esenţa" darurilor aduse ca jertfă, materia jertfelor putea fi oferită mai multor primitori, până ce, la sfârşit, era mâncată de un preot.
Animalul de jertfă trecea drept încorporare simbolică a duşmanului zeului. Dacă în cinstea lui Osiris se aducea jertfă un taur, se rostea următoarea formulă: "Dobor pentru tine pe cel care te-a doborât, ca vită."
Aşadar, animalul de jertfă era identificat cu Seth.
Cele mai uzuale animale de jertfă erau gâştele, caprele, vitele şi antilopele. Acestea din urmă erau deosebit de apropiate de duşmanului zeilor, Seth, prin patria lor comună, deşertul. Înainte de a fi doborâte animalele erau cercetate dacă sunt purificate, apoi erau împodobite festiv. Tranşarea animalului omorât prin tăierea carotidei se făcea cu un cuţit din cremene.
Jertfa umană
O reprezentare, care se întoarce mult în primele timpuri, îl arată pe rege trimfând asupra duşmanilor săi; el îşi apucă duşmanii de păr şi cu o măciucă le dă lovitura mortală.
Aceste imagini- care apar mai ales la pilonii templelor- au doar un caracter simbolic. Jertfirea de oameni s-a săvârşit, cu siuranţă, numai în primele timpuri. Mai multe amnajări de morminte demonstrează că, încă în timpul primei dinastii, la înmormântarea regilor erau ucişi servitori şi sclave, pentru a-i sta alături, în ajutor, stăpânului lor, pe lumea cealaltă. Mai târziu se mulţumeau cu statuete înlocuitoare. Jertfe umane simbolice sunt cunoscute încă din perioada piramidelor: se sfărâmau figurine din lut reprezentând oameni legaţi în lanţuri şi cupe de lut pe care erau scrijelite numele principalilor duşmani. Înlocuirea jertfelor umane prin jertfe de animale ar putea fi interpretarea unui sigiliu aplicat animalelor alese, care arată un bărbat îngenuncheat, cu mâinile legate la spate, cu un cuţit de beregată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu